Ora de religie este o componenta a invatatmantului public european

Ora de religie este o componenta a invatatmantului public european

 

BIROUL DE PRESA AL PATRIARHIEI ROMANE ne informeaza:
 
Patriarhia Romana a luat act cu uimire de afirmatiile publice ale domnului Csaba Asztalos, presedintele Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii, care dezinformeaza prin omisiune in ceea ce priveste inscrierea elevilor la ora de religie. Este surprinzator faptul ca domnia sa, in calitate de presedinte al unei institutii publice din Romania,  nu cunoaste prevederile constitutionale  si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), referitoare la ora de religie in  scolile publice.
 
Astfel, potrivit articolului 29, aliniatul (1) din Constitutia Romaniei,  "libertatea gandirii  si a opiniilor, precum  si libertatea credintelor religioase nu pot fi ingradite sub nicio forma.  Nimeni nu poate fi constrans sa adopte o opinie ori sa adere la o credinta religioasa, contrare convingerilor sale”. De asemenea, conform articolului 32, aliniatul (7),  "statul asigura libertatea invatamantului religios, potrivit cerintelor specifice fiecarui cult. In  scolile de stat, invatamantul religios este organizat  si garantat prin lege.”
 
In argumentarea deciziei CEDO din 29 iunie 2007, in cazul "Folgero contra Norvegiei”, se precizeaza ca  statele au dreptul de a difuza prin invatamant sau educatie informatii sau cunostinte avand, direct sau indirect, caracter religios sau filosofic. Conventia Europeana a Drepturilor Omului nu autorizeaza parintii sa se opuna la integrarea unui astfel de invatamant sau educatii in programa scolara  (paragraful 84).
 
De asemenea,  CEDO nu considera o problema caracterul obligatoriu al orei de religie,  constatand faptul ca  "in Europa, invatamantul religios este profund legat de invatamantul secular”. Dintre cele 46 de state membre ale Consiliului Europei (in anul 2007) doar in trei state religia nu este predata in scolile publice (Franta, Albania si Macedonia);  ora de religie este obligatorie in 25 de state,  in restul fiind facultativa sau optionala  (conform celor retinute de CEDO in 9 octombrie 2007, cu ocazia judecarii cauzei "Hasan si Eylem Zengin contra Turciei”, paragraful 30).
 
Doar doua conditii se cer respectate de statele care prevad caracterul obligatoriu al orei de religie:  sa poata obtine o scutire de participare,  in situatia in care respectivul invatamant are un caracter confesional accentuat (cauza "Folgero contra Norvegiei”), iar  scutirea de a participa sa nu implice obligatia de a motiva in vreun fel solicitarea respectiva  (cauza "Hasan si Eylem Zengin contra Turciei”). Cele doua conditii sunt pe deplin respectate in Romania, fiind prevazute in Constitutia Romanieisi in Legea Educatiei Nationale nr. 1/2011, articolul 18:  religia are caracter obligatoriu in oferta curriculara a  scolii, dar optiunea pentru frecventarea acestei discipline apartine elevului major, respectiv parintilor sau tutorilor legali instituiti pentru elevii minori.
 
Prin urmare,  opiniile unor pretinsi experti din Romania in respectarea drepturilor omului nu au nici o legatura cu realitatea din Europa. Romania, prin traditia si istoria ei europeana, se numara printre statele care asigura libertatea invatamantului religios, datorita contributiei educatiei religioase la formarea  si educarea tinerei generatii in spiritul valorilor autentice.  In acest sens,  cercetarea nationala realizata in cadrul Institutului de  Știinte ale Educatiei, arata ca pentru 85% dintre tinerii din Romania credinta religioasa constituie o valoare fundamentala cu o importanta decisiva in viata proprie  (a se vedea studiul: Monica Cuciureanu  si Simona Velea, coordonatori,  Educatia moral - religioasa in sistemul de educatie din Romania,  Bucuresti, Editura Didactica  si Pedagogica, 2012).
 
Deci, atat legislatia romana, cat  si practica europeana sunt in favoarea mentinerii orei de religie in  scolile publice.